Ce este Esports?
În prezent, E-sports-ul reprezintă una dintre
cele mai bine cotate industrii pe piață având o rată de scalare extrem de
rapidă. Succesul se datorează sinergiei dintre: mediul privat (producător) –
mediul guvernamental (cadru legislativ) – publicul larg (consumatori). Baza de
fundamentează domeniul de referință fiind parteneriatele strategice inovative
și colaborările trans-sectoriale într-un mediul colaborativ, ducând astfel la
optimizarea rezultatelor.
Competițiile
Turneele majore, adică cele mai populare și cu
cele mai mari premii puse la bătaie, sunt organizate fie de către
dezvoltatorul jocului (ex. The International la DOTA este organizat de Valve),
fie de către companii specializate. Fondul de premii este de cele mai multe ori
substanțial – la The Internaționalul din 2019 acesta a fost de peste
34 de milioane de dolari.
La CS:GO premiile sunt mai mici, de 1
milion de dolari la fiecare turneu major (au loc de regulă 2-3 astfel de turnee
anual), dar trebuie menționat că la fiecare astfel de turneu echipele ajung să
mai împartă între ele încă vreo 3-4 milioane de dolari obținuți din vânzarea de
stickere virtuale (este o poveste lungă). Plus că anual au loc și multe alte
turnee mai mici, astfel încât la sfârșitul unui an calendaristic jucătorii și
organizațiile pentru care aceștia activează ajung să strângă sume
impresionante.
Jucătorii de eSports
De regulă, aceste sporturi sunt de echipă
(Dota 2, LOL, CS, HoTS). Prin urmare, scena competitivă este formată din
echipe puternice. Jucătorii au mii de ore de gameplay, antrenament atât singuri
cât și cu echipa pentru a forma relațiile de joc. Armand Pittner, un român
stabilit în Canada și cunoscut sub nick-ul ”b0ne7” la Dota 2 a reușit o
performanță notabilă alături de echipa sa, Cloud 9, în 2014 la
Internațional, când au ajuns în fazele finale ale competiției. Echipele
profesioniste sunt organizații sportive cu un management riguros (Fnatic,
Virtus.Pro, Cloud9 etc), având team-uri în mai multe jocuri (Dota, Counter
Strike etc).
Jucătorii semnează contracte cu respectivele
organizații, iar eSports reprezintă pentru ei, ca și pentru alți sportivi,
principala sursă de venit.În cazul jucătorilor de top, salariile pot ajunge
lejer la câteva zeci de mii de euro / lună, plus că aceștia au și alte surse de
venit. De exemplu ei pot oferi stream-uri live în afara competițiilor,
iar cei mai ”carismatici” primesc donații de la fani pe respectivele
canale de stream. Sunt jucători care au câștigat sume de ordinul sutelor de mii
de euro numai în acest mod, deci bani se pot face. Nu te gândi că fiind un
sport de nișă se joacă pe mărunțis, pentru că asta se întâmpla poate în urmă cu
5 – 10 anil. Acum profesioniștii în domeniu pot face bani frumoși.
Jocurile electronice, disciplină a Sporturilor Olimpice
Universul Esports a făcut un pas important
spre recunoașterea acestor sporturi ca discipline olimpice, Asociația Coreeană
de Sporturi Electronice (KeSPA) reușind să determine Comitetul Olimpic Coreean
să accepte Esports ca disciplină olimpică, însă doar de nivelul 2 deocamdată,
alături de șah sau polo. În România, principala organizație care susține
Jocurile Olimpice la atât la nivel național, cât și internațional, PGL
(Professional Gamers League) face demersuri considerabile pentru a obține
recunoașterea sporturilor electronice ca sporturi olimpice.
ESPORTS ÎN ROMÂNIA – DREAMHACK, GAMING WEEK ȘI MULTE ALTELE
România este una dintre țările implicate în
lumea eSports, Bucureștiul găzduind turnee DreamHack aproape an de an (în 2017
nu a organizat). Interesant este faptul că aceste evenimente se bucură de o
audiență impresionantă. De exemplu la Dreamhack București din 2015 s-au
strâns nu mai puțin de 25,000 de spectatori pe durata celor 3 zile de concurs! Pentru
2016 nu am date oficiale, dar numărul a fost tot cam pe acolo.
Dar cea mai importantă competiție de eSports
organizată în România în ultimii ani a fost Dreamhack Cluj din 2015, eveniment
în cadrul căruia s-a ținut și unul din cele 3 turnee Major de Counter-Strike
Global Offensive, astfel încât au participat cele mai bune 16 echipe din lume.
A fost un adevărat spectacol la Cluj.
În 2019 a avut loc în București un nou
eveniment de gaming care a atras atenția chiar și persoanelor care nu au
tangențe cu eSports-ul: Bucharest Gaming Week. Marele atu a fost acela că
evenimentul a fost ținut în Palatul Parlamentului, lucru de care nu am auzit să
se mai întâmple nicăieri în lume. În cadrul evenimentului, mai multe companii
(printre care chiar și KFC) au organizat sau sponsorizat diferite evenimente de
gaming. Am avut cupe de 1vs1 la diferite jocuri precum CS:GO, NFS, Fifa sau
Mortal Kombat, cupe de 5vs5 la CS:GO, meciuri demonstrative cu invitați
speciali, și multe altele! Spectatorii au putut participa la cupe de amatori,
și-au putut încerca norocul la tombole, au putut provoca la meciuri
demonstrative jucători de top din România sau au putut urmări pe un icran imens
meciurile echipelor PRO prezente.
Tot 2019 a fost și un an prolific jocului de
FIFA în România. La studiourile PGL au avut loc mai multe turnee importante la
care au participat cei mai buni jucători din Europa și nu numai, fiind prezenți și
jucători de top din Brazilia de exemplu. Din păcate meciurile de FIFA nu se
regăsesc încă în oferta caselor de pariuri online, dar nu este exclus ca acest
lucru să se schimbe în viitorul apropiat.
Statistici despre Esports în România
La nivel național, E-sports-ul a început să
prindă avânt fiind tot mai des practicat. Făcând o scurtă analiză, e-sport-ul
în România se definește prin:
Aproape 8 milioane de români joacă jocuri
video, relevă cel mai cuprinzător studiu despre gaming-ul local, realizat de RGDA
(Asociatia Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România).
Din cei aproape 8 milioane de români cu vârste
între 15 și 64 de ani, 52% sunt bărbați și 48% sunt femei. 39% dintre
jucătorii adulți au studii superioare (facultate sau studii postuniversitare) iar
48% dintre aceștia sunt căsătoriți sau în uniune consensuală.
Un utilizator se joacă în medie pe 2-3
dispozitive. Cele mai populare platforme pe care românii se joacă sunt
telefonul mobil (64%), PC/laptop (60%), urmate de tablete (20%) și console
(15,5%). Urmează jocurile online, jucate de 14,3% dintre jucători și jocurile
din social media, jucate de 6,7% dintre aceștia.
Deși jocurile pe mobil sunt cele mai populare,
acestea sunt preferate de doar 23%, românii preferând să se joace pe calculator
sau laptop (42%) sau pe consolă (29%).
STUDIUL RELEVĂ ȘI MOTIVAȚIILE ȘI PREFERINȚELE LEGATE DE GAMINGALE ROMÂNILOR.
7 din 10 jucători au ca motiv principal pentru
a se juca dorința de a se relaxa după o zi grea, în timp ce pentru 5 din 10
jocurile sunt un hobby. 40% se joacă pentru a scăpa de plictiseală, în timp ce
30% o fac pentru a învăța ceva nou.
Aproape toți repondenții au ca loc preferat
pentru a se juca intimitatea propriei case, 21% menționând că se joacă și la
prieteni acasă, iar 15% în transportul în comun.
Jocurile multiplayer sunt preferate de către
53% dintre respondenți, urmate de cele single player (47%). În ceea ce privește
tipul jocurilor, în topul preferințelor se află jocurile de aventură 54%,
jocurile de strategie 51% sau jocurile de tip first person shooter (FPS) 47%.
Comentarii
Trimiteți un comentariu